luni, 21 aprilie 2014

Chaotic W(orld)



Walls of Cronos collapse underneath waves of chaos;
Wardens of order decay and are entombed in coffins of crying stars;
Wise Maiden of Lust rots angels and gods alike;
Wretched emotions, daughters of Order and Light, commit suicide
Walking along twilight’s excoriated periphery;
Wrath of a rusted filoplume quill resurrects naïf fiends of minstrel ka;
Words embellished ablaze torrefy the naked skin when whispered;
Womb of endless night opens in concert of arrhythmic throes,
Wicked gasps defile zephyr’s satin touch,
Waging putrescent uncharted hearts against limping bones of desire…
Walhalla’s cannons aim at your waist’s fortress!

Crude green reveals itself



Crude green reveals itself out of winter’s coffin,
When darkness shines on a filoplume’s tip.
It embalms you nymph of forgotten words deep within,
When darkness shines on a filoplume’s tip.

Obliterating wings of tainted ravens as it wakes from slumber;
Melting away the white robes and outcasting all rational thought
Crude green reveals itself out of winter’s coffin
And asks for a rapturous onslaught: the moon’s smile.

Trees burst in a rainbow of unsanctioned colours
Rehabilitating the insanity of myriad of passing emotions;
Every bastard sinner plunges into this lustful Tartarus.
No pardoned soul shall be let freely in this developing pastel for
Crude green reveals itself out of winter’s coffin,
When darkness shines on a filoplume’s tip.

miercuri, 9 aprilie 2014

The zephyr is again out of his wandering place


The zephyr is again out of his wandering place
While springs reveals herself all covered in a crude green lace
Winter retreats in haste with disgrace
While springs reveals herself all covered in a crude green lace

Butterflies start an invasion of space
Shy flowers are charted in an out of the blue satin embrace
The zephyr is again out of his wandering place
He raptures life without leaving a trace

The season has come to smile without expression of face
Actions that dare to plunder the heart without getting hit by the cerebral mace
Purple whips of petal land on feelings that no longer brace
Nectar flows and hammers all until nature spasms without having the pace
The zephyr is again out of his wandering place
While springs reveals herself all covered in a crude green lace

Note: This is a rondel developed within an "I am Poetry" group exercise proposed by Mr. Patrick Royal on the 22 of March 2014.

marți, 8 aprilie 2014

Cneazul și zeița



Pe când grăitu-sa c-a fost odată,
Dar cu neputința vremurilor s-o aflăm și altă dată
Condeiul cronicilor atestă luna decăderii...
Preludiu dalb și corupt al renașterii.
Plină de vârci era atunci judecata zeilor:
Aștrii i-au ferecat în grele zale;
Soarele l-au oferit jertfă ubralacilor spre devorare.

În astre nebuloase evuri
Trăit-a și gospodărit-a
Cneaz vrednic și nemuritor...
Or, așa spun șăgalnicele nimfe pe tăgadă.

Multe tronuri sub a sa povară,
De la jenirea aftonitelor zori
Și pân' la mistuirea luminii în amarnica sară,
S-or fi fost vremuit și zăpădat.

Însă o ispravă de-a sa, desprinsă din soclul aezilor
Și a ghidușului zefir ramă,
A dăinuit până la noi,
Păstrată în clepsidră de crepuscul strălucitor:
Cneazul zeiței Haos îi făcuse seamă.

Râmeață-n vârf de codru des, urcată de îngeri amunte,
Ea la mihamea vru să se scoboare;
El pe Elizeu și Tartar jură și răzbi... Luați aminte!
Nu este venin de septembriu ci pastel de pasiune
Ce din feerice slove destramă a datinilor punte;
Iar Luna îi dezmierdă cu ale lui Eros pătimașe veșminte...
Și-așa începu evghenicoasa lor logodnă cu o sfioasă răpciune.

luni, 7 aprilie 2014

Pledoarie arhaică



Către Cantora Excelenței Sale,
În atenția Obscurității Sale Haosul

Printr-un act acheros Voievodul a adichisit cu o adichie ce nu s-a mai pomenit, aforohartiind zeii că au fost acliriperiți cu simțăminte aclirosate.
Am făcut astă ariză către cantora Excelenței Sale Haosul spre a azlui pe acest nevrednic și a caida supt diacrisis crisologia prezentă.
În astă cugetare venim, venerabil auditoriu, cu temeiuri afilonice:
Pentru întâiul temei prezentăm ahdul încheiat prin muahedeul de aliverdisire a sufletelor și înțelegem să facem amfisvitisis la alicotisirea acestora în dăți ce se repetă în istoria continuă deși existau un gnisios fetes și o sistolie. Ni s-au batalisit fluviuri de anime putregăite și nereunite cu dobâtocul.
A doua ispravă de netăgăduit adusă spre obscură înțelepciune și întinată judecată: vă punem la dispoziție alilogravia mârșavă între Voievod și Năruitul Imperiu al Aștrilor prin care fac controbonț spre a obține beneficiul cuxiilor noastre.
În gnomia havalei tocmite și prezente de față considerăm faptele sale hrăpărie și hilă cu rizicon pericolon mare față de noi și de fișcușul Excelenței Sale și dorim să nu se vrednicească a se arăta iconomie ori meserere față de defendor.
Fără amfivolie și respectând anadefterul, prezentăm catastiful apolapsisului de care fost-am apoclironisați. Evracul se regăsește pentru aprofundată aplecăciune și în arhiveconomia de pe lângă Poarta Cenușelor și în Tabularium.
Menționăm că l-am chinisit și avem carar cu privire la astă crisologhie, caral pe care dânsul refuză a-l respecta.
Imza madeliului din tahriratla erevnă a fost găsită ca nefiind maciglisită și landumul nu este o paragrafie.
Deoarece defendarul a fost găsit enotin în urma dobrosurii și erevnei efectuate și nu a respectat endiconercomul, solicităm ca din elencus Obscuritatea Sa Haosul să entirisească embericlisirea întregului teritoriu voievodal.
Ca paladiu, când în takvim s-o tocmi perimeria, drept mutasarif pererubții au simvivasit prin practicauă să numească pe Maestrul Consul al Umbrelor. Asemenea, la țecă va fi trimisă parera spre a se bate monetă nouă, conformă cu reveria crepusculară a Marelui Asfințit.

Cu osebitu tapiu,
Îngerul Decăzut