marți, 22 noiembrie 2011

Şi uite aşa a mai trecut un an...



Şireturile trecutului şi prezentului se împletesc
Într-o inocenţă vinovată                                                                                                           
Uriaşe porţi se deschid şi moleculele privesc
Iubirea cum ţi-o picur pe buze cu al sărutului venin
Tărâmul mistic al dorinţelor mele nelegiuite
Erotism al zeilor decăzuţi
Acum te vând sufletului sclavă
Să animi şi să desecrezi ăst corp
Astăzi şi mâine aruncate în haos
Ai curs prin venele mele eternităţi
Muribunda tristeţe pe tine te-a lăsat
Aducând abundenţa-n pasiunea fericirii
Ieşirea e aproape dar eu pătrund mai adânc
Trezit de rebeliunea cărnii tale
Rugina de pe oseminte aur devine
Eclipsa privirii tale muşcă din lumina ochilor mei
Cufundă universul în bezna carnală
Uitate vor fi toate pe veci
Toate vor rămâne iar noi vom peregina
Unde haosul e binecuvântare
Nestemată a sacrilegiului uman
Apoi doi eterni întru efemeritatea tuturor
Negură de angelice îmbrăţişări şi dezmierdări pătimaşe