Orice siluire a noemei în rânduri de epistolă,
Apariție a barbariei dintre năzuințe și morală,
Tehnică de aripi și nimburi cangrenate zămislește.
Este oare profeție a daimonului despletit de pe carne?
Un parfum de iraționalitate este doar jumătate dintr-un
Vis ale cărui lumini și ombre își prizează neantul în haos.
Deșertăciune hrănită cu predici emigrate-n ilustrații
Este spiritualitatea voastră, totdeauna substituită păciuirii.
Orice spasm al îndatoririlor se reneagă firii absolvite!
Unire blagoslovită în boem blestem al exitusului cutremurat,
Prin autoritatea mijlocită de Moira zbrehuie te numești
Iubire… molimă a gândirii turbate de creaturi voluptuoase.
Și la ombra aștrilor ninge cu dimineți
Ce se pierd pe aleile despicate în creștet de crivăț;
Se avântă clopotnița în asurzitoare hieroglife,
Numește voroave să pobedească pergamente.
Adevăr grăiesc aezii! Pilda este doar o procitire a ispitei!
Este vremuită judecata macilor însângerați
Numai când, resuscitând răceala, cu sinele tenebros te întronezi.
Părere potrivnică adastă descinsă în Piriphlegethon...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu