De ce n-a fost sa fie?!

De ce n-a fost să fie
Să aibă o iubire senină şi apărută
Ca o rădăcină pătrată extrasă din a vieţii beţie,
De toţi preadorită şi de nimeni cunoscută?!

De ce n-a fost să fie
Ca tu să-ţi doreşti
O viaţă tumultoasă ca un somn adânc;
Cu visele cele mai dulci
Asemeni celor avute de un prunc,
Când te trezeşti să ai impresia că te culci?!

De ce n-a fost să fie
Să aveţi o armată de idei în loc de soldaţi
Care să treacă şi prin carne vie
Inspirând mai presus de aerul ce-l respiraţi?!

Şi-acum iarăşi cad în robie
Şi mă retrag în sinea voastră
Condeiu-mi însă va renaşte din umbra cea măiastră
Deoarece aşa a fost să fie.