marți, 21 februarie 2017

Din albastra cenușă



Pe ceruri se prăvale,
Descalecă și năvale,
Stoluri de bouri...
Sunt abis de nouri.

E albastră păgână
Pe albastrul inocent!
E albastra fee jună
Pe albastrul pergament!

Nu e cerneală-n vene
De împarte ziua în două,
E albastră și cade alene –
Cu cenușă plouă...

Sus ruine, printre, ecouri...
Un lament îngână
Valsând burlești tangouri...
E albastră păgână...

Pe albastrul inocent,
Ombră și lumină
Se fugăresc dement...
Angelii de plumb îi anină...

Se scoboară din tenebra Lux,
Pe fantasma străbună,
În al cărnurilor flux:
Albastra fee jună!

Pe albastru pergament
Scrijelesc pământiile, reci buze;
Lichefiate putred sub ciment,
Cercetează hulpav după muze.

Nu e cerneală în vene...
E albastră și cade alene...
De împarte ziua în două...
Cu cenușă... plouă...