joi, 22 aprilie 2010

La prima statie eu cobor

La prima stație eu cobor că nu mi-am luat belet,
Sau poate nu ...doar am abonament
Așez culori cu praf de drum în al vieții șevalet,
Pornind pe jos, la pas…să fac antrenament.
La purtător îmi iau pensulele și un creion,
Și desenez idei în aerul senin
Și de frica unor zâmbete și râsete și a sufletului lumină ce intră-n batalion
Norii negri ai tristeții fug,
Fiorii reci ai singurătății astăzi la mine nu mai ajung.
Pas după pas spre al dragostei rug…
Mă poartă la tine…Rob și stăpân pe vecie să-ți fiu. Vin!