Nu cred în soartă, însă nimic nu se
petrece întâmplător în lumea în care trăim. Știința, prin puterea rațiunii ne
spune că nu există reacțiune fără de acțiune, efect fără cauze, practică fără
de teorie ori mijloace fără un scop. Actul de a raționa, gândirea
semenilor noștrii reprezintă o masă amorfă de concepte și principii primordiale
manifestate la nivel conștient prin idee. Însă, mai presus de acestea, eu sunt
de părere că la baza rațiunii stau sentimentele.
Un
strop de sentiment aruncat într-un ocean al rațiunii îl poate limpezi ori
tulbura după natura pe care o are. Această natură poartă denumirea de puritate,
astfel încât sentimentele pot fi pure și impure.
Sentimentele
pure se caracterizează prin individualitatea lor în complexitatea conexiunilor
ce devin rațiune și perfectiunea prin care atrag un grad înalt de manifestare a
indivizilor și a colectivității–rațiune (colectivitatea–rațiune reprezintă un
grup de indivizi care aparțin unui raționament bazat pe același tip de
sentimente). Ele sunt capabile să creeze o armonie în dezvoltarea vieții
sociale dar și să inducă o raționalitate evolutiv-constructivă individului.
Efectul acesta este posibil deoarece sentimentele pure sunt comasate compact și
ordonat și fiecare iși face apariția la momentul ce îi revine în istoria evoluției
individului.
Sentimentele
impure sunt acele sentimente care prin natura lor dezarmonizează ciclul
evolutiv al unei comunități și modul de manifestare a rațiunii individului.
Sentimentele impure se pot clasifica în sentimente de impuls, sentimente de
coliziune și sentimente denaturate absolut în componența lor (SDAC).
Sentimentele
de impuls sunt cele în care omul raționează în urma unui sentiment născut din
acțiunea ori reacțiunea la un stimul individual extern ori intern, material sau
spiritual, sentiment ce există doar pe o perioadă scurtă de timp și aflat la o
intensitate mai mare decât cea a unui sentiment pur.
Sentimentele
de coliziune sunt cele care acționează asupra rațiunii în urma coliziunii
dintre două sau mai multe sentimente și care, în urma acesteia, vor căpăta
elemente componente ale tuturor acelor sentimente.
Sentimentele
a căror componență a fost denaturată absolut (SDAC) sunt acele sentimente care
ocupă spațiul din masa compactă și definită a sentimentelor pure, înlocuindu-le
pe acestea din urmă și deosebindu-se radical de ele. SDAC se dezvoltă ca urmare
a unor stimuli ce activează în mod repetat pentru o perioadă îndelungată de
timp asupra sentimentelor pure și rămân în modul de a raționa al individului
chiar și după dispariția stimulilor (înlocuirea sentimentelor de îndrăzneală
ori siguranță cu cele de teamă și, respectiv, incertitudine în actuala perioadă
de « criză economică ») influențându-l în mod absolut și negativ dar având o amprentă
similară și asupra societății ca rațiune constructiv-evolutivă.
Dacă
sentimentele pure sunt exclusiv sentimente de suprafață, putând fi percepute și
dezvoltate de către indivizi în cadrul unei colectivități-rațiune, sentimentele
impure pot fi atât de suprafață cât și ascunse (obscure). Obscuritatea o regăsim
doar la nivelul individului ca tip de a raționa, deoarece sentimentul abscuns
nu poate fi perceput și, drept urmare, nu poate fi dezvoltat în cadrul unei
colectivități-rațiune.
Un
alt element prin care putem caracteriza rațiunea, din punctul de vedere al
sentimentelor, este după cum acestea se regăsesc în stare amorfă ori definită
în cadrul rațiunii. O masă amorfă caracterizează o rațiune haotică ori una
orientată spre un amalgam devolutivo-degenerant, pe când o masă compactă,
definită are un rol deosebit de important într-o rațiune propice armonizării
sale dar și evoluției societății.
După
felul în care influențează rațiunea, sentimentele se clasifică în sentimente
pozitive și sentimente negative. Sentimentele pozitive pot fi sentimente pure,
impure de coliziune ori impur-impulsive, iar sentimentele negative sunt prin
excelență impure.
În
lumina acestor considerente ne punem întrebarea: ce este sentimentul și care
este adevărata putere și valoare a acestuia?
Notă 1: Textul a câștigat "Premiul II pentru eseu" în cadrul concursului de creație literară "Vara visurilor mele" organizat de Editura și Revista "Amurg Sentimental" din București, România
Notă 2: Textul apare așa cum a fost reprodus în revista Amurg Sentimental Anul XXII, Nr 8 (256), București România
Notă 1: Textul a câștigat "Premiul II pentru eseu" în cadrul concursului de creație literară "Vara visurilor mele" organizat de Editura și Revista "Amurg Sentimental" din București, România
Notă 2: Textul apare așa cum a fost reprodus în revista Amurg Sentimental Anul XXII, Nr 8 (256), București România
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu