sâmbătă, 28 martie 2015

Aproape viu (glosă)



O memorie se desprinde din tenebră de rugiuniu...
O memorie ce stă scrisă în vâscos rubiniu...
O memorie aflată sub stindard alb-vișiniu...
O memorie ce stă testimoniu...
O memorie cu nucleu de uraniu...
O memorie când fost-am aproape viu...

Un licăr șlefuit în beznă frânge timpul rectiliniu –
Bufnițele invocă un moment al destinului straniu.
Tempeste de idei antice străpung al catedralei craniu,
Renăscând suflete în al muzelor baptiseriu;
În vreme ce la o dată neurmată pe treaptă de mileniu,
O memorie se desprinde din tenebră de ruginiu.

Prin eter curge balsamiu
Nectarul cafeniu.
Posedat de un subllim deliciu,
Descendent din mistic neguriu,
Prin vene-mi glăsuiește cu dulcele-i echinocțiu
O memorie ce stă scrisă în vâscos rubiniu.

Este vremea roților de tren să rostească un omagiu
Și să scrie decade de nemurire într-un scurt pasagiu:
Un templu al libertății pe veci orânduit cu har și prestigiu,
Ce cu dragostea sa te cheamă în peregrinagiu...
Răsună cânturile cavalerilor săi, descriu un înalt privilegiu –
O memorie aflată sub stindard alb-vișiniu.

Dezlănțuit în al condeiului ravagiu,
Pun armura de obscur trandafiriu
Și abat asupra muzelor supremul sacrilegiu:
Le învălui în tempestuos sarcofagiu
Și le scriu epitaful pe al pielii pergament sidefiu –
O memorie ce stă testimoniu.

Te orbitează efervescent ca un pozitroniu,
Un bombardament toxic de atingeri din plutoniu.
Sucumbi într-un sicriu de ruteniu
Și te scobori, osândit, în acizi de pandemoniu,
Bântuit de o pasăre Phoenix din atomi de seleniu –
O memorie cu nucleu de uraniu.

Cadavrul se despoaie de al plumbului giulgiu,
Se ridică nemuritor și iese din crematoriu;
Îmbălsămează muritorii în suav carnagiu;
Desprinde tainic altarele și le aduce pe sfântul osuariu
O jertfă la bătaia ultimului orologiu –
O memorie când fost-am aproape viu.

O memorie când fost-am aproape viu...
O memorie cu nucleu de uraniu...
O memorie ce stă testimoniu...
O memorie aflată sub stindard alb-vișiniu...
O memorie ce stă scrisă în vâscos rubiniu...
O memorie se desprinde din tenebră de ruginiu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu