Se afișează postările cu eticheta aroma. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta aroma. Afișați toate postările

luni, 10 aprilie 2017

Ombra XIV



Amare brize. Au o aromă de metal.
Molecule de colb ghimpat și răsucite
Eliptic față de bordură,
Pline de bromură.
Amare sicre. Au o aromă de plumb.
E un vârtej de tăișuri oxidate
Lent pe sudoarea sărată,
Rece și cutremurată.
Amare globuri de cristal zămislite
Din cioburi de a fi cu nimb
Decăzut pe aripile fatalității
Și al banalității.

Dar, transcende acest peisaj
Fără a cuteza, lividă,
Privește în oglinda nebuloasă
Din băltoaca însângerată a cerului...
Redevino sălbatica fecioară!
Ieși din criza identitară
De a fi ei, ca ei și pentru ei;
Leapădă-te de tine,
Tu nu mai ești a ta,
Vino să fi a mea.
Cu mine vino,
Să fim iarăși EU!

marți, 4 aprilie 2017

Ombra X



O voroavă peregrinează prin rouă,
Vine de la cei mari străbuni,
Ne aduce chibzuință dragă nouă:
Să ne trezim tomnatic în ziua de luni.

Zorii mijiți sub aroma nourilor grei,
O ceașcă de cafea în proaspătă răcoare;
Cărnurile umblă presate pe plumbuite alei,
Cată peste tot ombra senină de soare.

Vecinicul timp se petrece agale,
Dar urbea freamătă a goliciune de fiară;
E un munte de gânduri ce se prăvale
Năpârlind herculiane hlamide abisal în seară.

sâmbătă, 28 mai 2016

Hai la mine!



Hai la mine! Hai la o cafea,
Să îți povestesc ceva, fată,
Despre un vers și un stih cu aroma mea,
Cum nu au mai fost vreodată.

Te aștept să îi porți aroma
Între gândurile pline de păcate,
Să le împărtășim fantoma
Între ceruri și abisuri întunecate.

Hai să dormi la mine,
Să ne distrăm ca două nebune,
După noi zeii toți să suspine
Și noi să privim astrul de apune.

Poetul – prostul!, e nesimțit!
Căci de multă vreme-i mort;
Dovada că eu l-am iubit –
Inima-i la gât salbă o port.

I-am zis: Nu mai fă! Gata!
Și s-a terminat!
Era cu altă muză... I-am dat cu lopata...
Și-n curtea din spate stă îngropat!

Să îți povestesc ceva, fată,
Între gândurile pline de păcate,
Cum nu a mai fost vreodată,
Despre cărnuri din mine cu poesie pe veci legate.

Oh, leșin de râs! Hai la o cafea!
Hai, vino degrabă, să dormi la mine!
Căci tu ești o muză, cum era și ea!
Ne vom distra împreună, vino la mine!