XXI

Nimfa ți se-nfățișază veșmântată în zâmbete,

Dincolo de săvârșire a găsit reveria profană,

În resuscitarea unor pasiuni viciate

Și a umbrelor neantului ce o abscund.

Nimfa se-nfățișază ca muză să te-mbete.

Într-o chimeră hipnotizantă eternitatea e o nimfă ce se-nfățișază,

Subjugând reveria profană dincolo de săvârșire –

O lalea violet,

Ce inocentă îți cunoaște reveria profană...

Săvârșirea este doar un primordiu...